duminică, 19 august 2012

pagini din tine


dac-ai putea să vezi cu-adevărat ce simt,
cât mă răneşti, atunci când ochii tăi mă mint,
cum doare un minut când eşti departe...
ţi-ar fi uşor să umpli-o-ntreagă carte.

şi-n locul meu, de-ai fi, să vezi când plâng,
cum amintirea ta în mine-ncerc s-o strâng,
să-ţi murmur numele când noaptea ne desparte...
ţi-ar fi uşor să umpli-o-ntreagă carte. 

şi patul gol ce-ţi cere iar, sfidând trecutul,
trupul absent... şi-o clipă, aşternutul,
de-ai fi din nou aici, să-l dai deoparte...
ţi-ar fi uşor să umpli-o-ntreagă carte. 

nimic nu eşti însă din tot ce-aş vrea să am,
nu poţi cu gol a umple pagini de roman;
şi totuşi inima iubirea mea ţi-o-mparte...
nu mi-e uşor să-ţi scriu o-ntreagă carte.

Un comentariu:

pederanger spunea...

Cuvintele tale parca ar curge, ciudata senzatia totalei lipse de cautare acolo unde ea a fost atent studiata.

cauta!