Stau aşa, de ceva vreme, şi privesc în gol ecranul pe care literele de-o şchioapă ţi se aştern de-a valma, cerând iertare şi înţelegere. Ce-ar putea fi de iertat ori de înţeles în toată această poveste? Nici nu mă obosesc să înţeleg, pentru că probabil înţelesesem încă dinainte de a-ţi destăinui gândurile. Ori cine sunt eu, să iert? Nu ai greşit cu nimic, eu sunt cel ce-am greşit, făcând această alegere. Tu ai făcut ce ţi-a dictat raţiunea, eu am făcut ce mi-a dictat inima. Şi-atunci mă întreb, ce rost oare mai găsim în a ne ataşa de oameni, când fiecare se gândeşte doar la el? De ce să simulăm sentimente în profunzimea cărora nici măcar noi nu suntem în stare să credem? Dacă ne-am putea uita de dinainte în inimile noastre, să vedem ceea ce ne rămâne după ce am strecurat prin ea fiecare sentiment, ne-am da seama că am râmâne goi pe dinăuntru, ştirbiţi până şi de umanitate. Ca nişte roboţi care fac totul mecanic, teleghidaţi doar de un buton invizibil pe care fiecare apasă la voia întâmplării. Nici măcar nu avem forţa de a ne opri atunci când credem că am greşit şi mereu continuăm în perpetuarea ipocriziei şi a falsei apropieri de semeni. E însă mereu prea târziu atunci când suntem conştienţi că am rănit pe cineva, şi degeaba căutăm scuze ori regrete, nu vom fi niciodată împăcaţi cu noi înşine şi mereu va fi ceva care să ne urmărească din umbră. Sunt totuşi unii oameni care, în ciuda a ceea ce experimentează în viaţă şi dând greş de fiecare dată, se aruncă pentru a mia oară, orbeşte, în vârtejul aceleiaşi fantasmagorii, sperând la ceva ce nu a mai existat până atunci în sufletul lor. Dintre acei oameni fac şi eu parte. Şi, tot orbeşte, se lovesc de zidul implacabil al altora care îşi pun bariere sufletului, doar să nu fie doborâţi mai devreme sau mai târziu de furtuna unui nou început. Dintre acei oameni, faci tu parte.
5 comentarii:
si eu fac parte din accea categorie...
Din ultima categorie fac eu parte!Dar nu cred ca tine din ce categorie facem parte ci de ceea ce credem ca este bine in acel moment sa facem,uneori gresim,si cred ca e ok sa spunem ca ne pare rau,alteori ne "merge"ca sa spun asa si nu ne mai cerem scuze ,desi prin alegerea facuta suntem putini egoisti.Cred ca e bine sa invatam din greseli care facute ajung sa ne raneasca atat pe noi cat si pe cei de langa noi!
La cine te gandesti mai exact cand scrii lucrurile astea?
kp_sula spune.....
de fiecare data pentru mine a fost ca prima data... desi am incercat sa nu trec ,,noul'' prin prisma trecutului sau prin prisma experientei trecute, incheiate... mereu am tinut cont de faptul ca nu trebuie sa repet gresala. nu-mi pare rau, si regret doar ca nu a mers , si asta o fac de fiecare data.....
Dar e atat de frumos de fiecare data......
@anonim: nu aş putea să-ţi răspund la cine mă gândesc, pentru că nu ştiu cine eşti tu, în primul rând. dar cine s-a recunoscut aici, ştie la ce şi la cine mă refer.
@kp_sula: e frumos la început, dar spre final rămâi doar cu gustul amar...
Trimiteți un comentariu