non è possibile

te rostesc instinctiv, ba cu glasul în şoaptă, ba-n gând,

toate drumurile mele duc către tine, ca atunci când

în vremuri apuse duceau spre zidurile vestitei Rome -

ma non è possibile amare così il tuo nome... 

îţi ştiu pe dinafară toate cuvintele, nimic n-am uitat,

şi iubesc îndeajuns limba în care le pronunţi apăsat,

chiar dacă nu le cunosc înţelesurile confuze şi echivoce -

ma non è possibile amare così la tua voce... 

uneori te privesc cum zâmbeşti, emanând bucuria,

genele lungi şi negre îţi ascund alteori stângăcia,

parcă-ncet, pe obraz, toată fericirea ţi-ai scris-o -

ma non è possibile amare così il tuo sorriso... 

fug de tot ce înseamnă prezenţa ta şi mi-e teamă,

dar te caut mereu atunci când singurătatea te cheamă,

inima mea simte de-o vreme în direcţii ireversibile -

ma non è possibile amarti così... è impossibile.